După schimbarea a trei avioane, cu aterizări la München şi Oslo, cu emoţii prin aeroporturi căutându-ne bagajele din cala avioanelor şi găsirea porţilor de îmbarcare, iată că am sosit în sfârşit şi pe aeroportul din Molde, unul nu aşa de mare şi nici prea departe de Oceanul Atlantic, doar la vreo 70 de km, dar cu legături directe cu acesta prin fiordurile sale. Am ajuns în sfârşit la prima destinaţie – oraşul Kristiansund, aflat în N-E judeţului Nordmøre, unde locuia fiul prietenei mele din acea vreme cu o parte din familia sa.
În aeroport ne aştepta nora amicei, cu un alt român de prin Bistriţa Năsăud pe post de şofer, Paul, soţul său, lucrând cu firma la Tronhaim, un oraş important al zonei, cu mult mai mare decât Kristiansund, aflat la vreo 200 km depărtare de acesta. Distanţa de la Molde până la destinaţia noastră temporară era de vreo 70 km, aşa că, ne-am îmbarcat în Audi 4 de culoare neagră şi am luat-o pe lângă malul fiordului, pe şoseaua ce ne ducea spre apartamentul închiriat de viitoarele noastre gazde.
Pe partea dreaptă a şoselei era fiordul şi pe cealaltă se derulau satele norvegiene cu o arhitectură deosebită, case din lemn sau din bolţari din beton, frumos colorate, cu unul sau două etaje, din care ultimul era în general mansardat.
mai mult la : https://www.facebook.com/groups/7798420972/permalink/10152928983335973/
